Agricultura - 3

Carte maximum realizat cu marca Mi# 4182 din emisunea "Tractoare româneşti" (1985) (LP - 1137) pe suport Carte poştală ilustrată cu tractorul "Universal 850", (fabricat la Uzina "Tractorul" Braşov) imprimat de UTB. CM a fost realizat într-un tiraj de 559 exemplare, costând 6 lei bucata. Ştampila poştală ocazională "*OF. TRANZIT BRAŞOV*2200/11·12·86·10/emblema UTB/40/ de ani/grafică - tractor de epocă - tractorul Universal 850/DE LA/FABRICAREA/PRIMULUI/TRACTOR ROMÂNESC"

Uzina Tractorul Braşov a fost o companie braşoveană specializată în producţia de tractoare. Înfiinţată în 1925 ca fabrică de avioane (IAR Braşov), după venirea în 1946 a autorităţilor ruse la Braşov care au confiscat o mare parte din utilaje în contul despăgubirilor de război, producţia a fost orientată spre fabricarea de tractoare. Primul model scos pe piaţă a fost IAR 22. În 1948 fabrica devine Uzina Tractorul Braşov şi, cu începere din 1960, apar pe piaţă primele modele de concepţie integral românească, alături de cele cu motor Fiat. După 1990, Tractorul a intrat într-un lent proces de privatizare, care aproape că i-a secătuit resursele. Nu de puţine ori, angajaţii uzinei au ieşit în stradă pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de tergiversările guvernanţilor. În anul 2004 societatea a fost la un pas de privatizare, cumpărătorul fiind fabrica de tractoare din Italia Landini dar din cauza neînţelegerilor cu autorităţile locale şi din cauza alegerilor de atunci privatizarea nu a mai avut loc. Cu toate acestea, uzina şi-a continuat producţia, din 2004 trecând la fabricarea tractoarelor din gama „4”. În 2007 uzina a fost închisă, intrând în lichidare. Pe data de 5 iulie 2007, în cadrul unei licitaţii, platforma Tractorul U.T.B. a fost cumpărată de către societatea imobiliară S.C. Flavus Invest S.R.L. din Bucureşti.

Agricultura - 2

Set plicuri prima zi a emisiunii "20 de ani de la încheierea colectivizării agriculturii" - Mi# 3873-78 şi B189 (LP - 1055 şi 1056)

Colhozul (în limba rusă: колхо´з), era o formă de muncă în colectiv în agricultura Uniunii Sovietice şi care a existat alături de fermele de stat (sovhozurile). Cuvântul este o prescurtare a коллекти´вное хозя´йство – "gospodărie colectivă." În colhoz, membrul numit "colhoznic/colhozniţa" (колхо´зник/ колхо´зница), primeau drept plată pentru muncă o parte din produsele fermei, corespunzător numărului de zile-muncă трудоде´нь. Spre deosebire de colhoznic, muncitorul în sovhoz primea salariul în bani, nu în natură. De asemenea, colhoznicilor li se permitea să deţină aproximativ o jumătate de hectar de pământ şi câteva animale domestice. Ţăranii sovietici erau mulţumiţi că primeau măcar lotul în folosinţă, care asigura cea mai mare parte a veniturilor lor.

Agricultura - 1

Plic ocazional "Expoziţia filatelică «Agricultura socialistă», Miercurea Ciuc 7-14 martie 1982 cu ştampilă poştală ocazională şi ştampilă la zi "MIERCUREA CIUC/OF./07.3.82.12/A", francat cu marca Mi# 3534 din emisunea "Industria roműnească" (LP - 962) şi cu ştampilă "recomandat" Nr. 511/Miercurea Ciuc în chenar dreptunghi (33x22 mm) cu colţuri rotunjite, circulat elfectiv (destinatar - Biala Dumitru str. Anton Pan nr. 9, Bucureşti 4, Sector 3, COD 74236)
verso: Expeditor: Luca Marin str. T. Vladimirescu 36A, cod 4100 M. Ciuc, jud. Harghita. Ştampilă de sosire (BUCUREŞTI/11 MAR 82 * 22/CARTARE) cu flamă publicitară "Codul poştal/trebuie scris/obligatoriu în adresă"
conţinut (faţă sus): Tov. Biala/Vă doresc multă sănătate/şi fericire dumneavoastră şi celor dragi./Nu vă supăraţi că nu vă scriu prea mult, sper să primiţi acest plic./semnătură

verso (jos): drept hârtie de scrisoare a fost folosit o parte dintr-o diplomă în blanc al expoziţiei (carton)

Agricultura cooperativizată este o formă de organizare în agricultură în care ţăranii nu sunt plătiţi de obicei cu bani, ci mai degrabă primesc o cotă parte din recoltă.Procesul de înfiinţare a fermelor colective poartă numele de colectivizare. Uniunea Sovietică a întreprins prima campanie de colectivizare în masă în perioada 1929–1933. Ţăranii colectivişti sovietici (colhoznici) primeau o parte din recoltă după ce se făceau livrările obligatorii către fondul statului. Însă acest gen de organizare sovietică este exemplul tipic pentru colectivizarea forţată şi nu trebuie confundată cu colectivizarea voluntară, precum cele care au loc kibuţ.