Industria - 11

Set plicuri prima zi a emisunii "Canalul Dunăre-Marea Neagră - Mi# 4144-47 (LP - 1127)

În 1984 a fost inaugurat Canalul Dunăre-Marea Neagră, după o muncă de nouă ani. Canalul (de 64 km, scurtează drumul către Marea Neagră cu 400 km) avea taxe prea mari ca să poată fi atrăgător pentru navigatori (1 $ SUA pentru fiecare tonă de încărcătură) şi pare tot un act de independenţă, dar faţă de URSS, cu care România împărţea Delta Dunării. În 1985, au început lucrările la Casa Poporului, care urma să devină sediul partidului şi al guvernului.

Ceauşescu - 7

Emisiunea "20 de la Congresul al IX-lea al P.C.R" Mi# 4165-68 (LP - 1132) Tiraj: 1 leu - 2.000.000, 2 lei - 1.000.000, 3 lei - 500.000 şi 4 lei - 200.000

Pe parcursul "Epocii Ceauşescu", România devine al patrulea mare exportator european de armament. În pofida acestui fapt, se pare că fostul şef de stat se visa laureat al Premiului Nobel pentru Pace. În acest sens, Ceauşescu face mari eforturi pentru a obţine statutul de mediator în conflictul israeliano-palestinian (România fiind singura ţară în contact oficial cu ambii beligeranţi). Mai mult, în anii ’80, el a organizat un referendum pentru aprobarea reducerii personalului Armatei Române cu 5%. Acestea nu îl împiedică să oblige liceenii la pregătire militară, sub forma Detaşamentelor P.T.A.P., să oblige studentele să facă armata, o zi pe săptămână, în primii 3 ani de facultate, şi să organizeze pregătirea militară a tuturor oamenilor muncii, sub forma Gărzilor Patriotice.

Ceauşescu - 6

Emisiunea "65 de ani de la făurirea P.C.R" Mi#4259 (LP - 1156) Tiraj: 1.000.000

În 1939 o întâlneşte pe Elena Petrescu, cu care se căsătoreşte în 1945 – aceasta va avea o influenţă crescândă asupra carierei sale politice pe parcursul următoarelor câteva decenii şi va fi executată alături de el în 1989. Ceauşescu e arestat şi condamnat din nou în 1940, iar în 1943 este transferat la închisoarea de la Târgu Jiu, unde împarte celula de detenţie cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, în scurt timp devenind protejatul acestuia. După cel de-al doilea război mondial, în timp ce controlul sovietic asupra României devenea tot mai pronunţat, Ceauşescu este numit ca secretar al Uniunii Tineretului Comunist – U.T.C. - (1944-1945).

Ceauşescu - 5

Plic ocazional al Muzeului de Istorie a Partidului Comunist Român a Mişcării Revoluţionare şi Democratice din România şi A.F.R. Filiala Bucureşti cu ocazia expoziţiei filatelice "Te slăvim Patrie iubită" cu ştampilă poştală ocazională "EXPOZIŢIA FILATELICĂ/ROMÂNIA/CEAUŞESCU/PACE/TE SLĂVIM PATRIE IUBITĂ Ed. a XIV-a/BUCUREŞTI 63/30.12.1987", francat cu Mi# 4308

(LP - 1171 - Industrie românească)

Nicolae Ceauşescu, în 1933 este arestat pentru prima oară, pentru agitaţie comunistă în timpul unei greve. În 1934 urmează încă trei arestări – pentru colectare de semnături în sprijinul eliberării unor muncitori feroviari acuzaţi de activitate comunistă şi pentru alte acţiuni similare. În urma acestor arestări, este etichetat de autorităţile vremii drept „agitator comunist periculos”, precum şi „distribuitor activ de material de propagandă comunistă şi antifascistă”. După eliberarea din detenţie, Ceauşescu dispare pentru o vreme în „subteran”, dar în 1936 este din nou arestat, de data aceasta fiind condamnat la doi ani de închisoare şi încarcerat la Închisoarea Doftana.

Ceauşescu - 4

Plic special "Expoziţia filatelică «Vîrsta de aur a copilăriei»" (21-29. 01. 1989 - Deva) cu ştampilă poştală ocazională "EXPOZIŢIA FILATELICĂ «VÂRSTA DE AUR A COPILĂRIEI»/25 01 1989/2700 DEVA" francat cu Mi# 4428
(LP - 1197 - Aniversarea a 70 de ani şi peste 55 de ani de activitate revoluţionară Nicolae Ceauşescu, preşedintele R.S.R.)

Ceauşescu s-a născut în satul Scorniceşti, judeţul Olt, la 26 ianuarie 1918, într-o familie de ţărani. La vârsta de 11 ani, după absolvirea şcolii primare, Ceauşescu pleacă la Bucureşti, unde se angajează ca ucenic cizmar. În 1932 devine membru al Partidului Comunist din România, formaţiune politică aflată în ilegalitate la acea vreme.

Ceauşescu - 3

Plic ocazional al expoziţiei filatelice "A.B.C." - 1988(Alba, Botoşani, Constanţa) ştampilat (cerc) "BOTOŞANI/OF/1/8.5.88/6800", francat cu Mi# 4428

(LP - 1197 - Aniversarea a 70 de ani şi peste 55 de ani de activitate revoluţionară Nicolae Ceauşescu, preşedintele R.S.R.)

Că dacă-n România nu-şi are loc abuzul,

Şi se visează visul de a trăi frumos

E pentru că el, primul, şi-a aplecat auzul

Spre muma-ţară şi spre durerile de jos.

El ne făcu mai liberi şi mai cu rost pe lume,

Precum ne puse-n faţă oglinda să vedem

Erorile cu nume şi cele fără nume...

De legea lui severă erorile se tem.

(Adrian PĂUNESCU - "Un cântec", "Scânteia", 26 ianuarie 1973)

Ceauşescu - 2

Plic ocazional (electoral) realizat în ajunul referendumului pentru reducerea armamentelor, efectivelor şi cheltuielilor militare cu 5%, cu sloganul "CEAUŞESCU, ROMÂNIA, PACE" ştampilat cu flamă publicitară "DA!/REFERENDUM/PENTRU/DEZARMARE/ŞI/PACE! (dreptunghi 35x19 mm) şi stampilă poştală la zi "BUCUREŞTI/23.11.86/79672" şi francat Mi# 4287

(LP - 1164 - Anul Internaţional al Păcii)

Începând cu anii ’70, Ceauşescu devine obiectul unui cult al personalităţii tot mai deşănţat, nemaiîntâlnit în Europa de la moartea lui Stalin. În acest context, poeţii proletcultişti joacă un rol important. Dictatorul era calificat adesea drept “geniul Carpaţilor” sau “marele conducător”, iar consoarta sa, de altfel semi-analfabetă, drept “savant de renume mondial” şi "mama iubitoare" a poporului. La o şedinţă de deschidere a Marii Adunări Naţionale, Ceauşescu îşi face apariţia purtând un sceptru, similar cu cele folosite de monarhi. Astfel de excese îl determină pe pictorul Salvador Dali să-i trimită dictatorului o telegramă de “felicitare”. Cotidianul central al partidului - Scînteia - nesesizând tonul ei vădit ironic, publică textul integral al telegramei.

Ceauşescu - 1

Întreg poştal (Cod 0118/82 Cd. 15010) "Expoziţia «SOCFILEX» Tîrnovo 7-15 Mai 1982 (Grandioasa adunare populară consacrată dezarmării şi păcii - Bucureşti 6 decembrie 1981)

Salariul oficial al lui Ceauşescu era de 18000 lei (aproximativ 1200 dolari la cursul oficial de schimb din 1989, având o medie de 14,92 lei, echivalent al salariului mediu din SUA în acea perioada). Din această sumă, Ceauşescu depunea 5000 lei la CEC in fiecare lună, în contul copiilor săi. Au existat zvonuri că deţinea conturi secrete în strănăitate dar urma acestora nu a putut fi descoperită.Garda personală a lui Ceauşescu consta in numai 40 de membri, responsabili pentru protecţia întregii sale familii, precum şi a locuinţelor acestora[necesită citare]. Şeful gărzii, colonelul Dumitru Burlan, afirmă că întreaga gardă era dotată cu numai două arme automate (dotare insuficientă pentru o apărare serioasă). Colonelul Burlan susţine că Ceauşescu se credea iubit de popor şi nu simţea nevoia protecţiei. De fapt pe Ceauşescu îl apăra tot regimul său şi întreaga Securitate şi nu avea nevoie de o gardă de corp prea puternică.

Pionieri - 9

Plic ocazional realiazt cu prilejul vernisajului expoziţiei naţionale de filatelie "Cravatele roşii cu tricolor" ediţia a VI-a, Iaşi 1976 cu ştampilă ocazională "a VI-a/EXPOZIŢIA FILATELICĂ CRAVATELE ROSII CU TRICOLOR/emblema Organizaţiei Pionierilor/6 IUNIE IAŞI 1976", francat cu Mi# 3192 (Pepene Cornelia - "ANIVERSARE")
(LP - 844 - A 25-a aniversare a Organizaţiei de Pionieri din România)

Spre sfârşitul anului 1966 a fost organizată prima conferinţă naţională a Organizaţiei Pionierilor, la care au fost adoptate principalele documente ale organizaţiei: "Statutul unităţilor şi detaşamentelor de pionieri din Republica Socialistă România" şi "Regulamentul Consiliilor Organizaţiei Pionierilor din Republica Socialistă România".