Agricultura - 3

Carte maximum realizat cu marca Mi# 4182 din emisunea "Tractoare româneşti" (1985) (LP - 1137) pe suport Carte poştală ilustrată cu tractorul "Universal 850", (fabricat la Uzina "Tractorul" Braşov) imprimat de UTB. CM a fost realizat într-un tiraj de 559 exemplare, costând 6 lei bucata. Ştampila poştală ocazională "*OF. TRANZIT BRAŞOV*2200/11·12·86·10/emblema UTB/40/ de ani/grafică - tractor de epocă - tractorul Universal 850/DE LA/FABRICAREA/PRIMULUI/TRACTOR ROMÂNESC"

Uzina Tractorul Braşov a fost o companie braşoveană specializată în producţia de tractoare. Înfiinţată în 1925 ca fabrică de avioane (IAR Braşov), după venirea în 1946 a autorităţilor ruse la Braşov care au confiscat o mare parte din utilaje în contul despăgubirilor de război, producţia a fost orientată spre fabricarea de tractoare. Primul model scos pe piaţă a fost IAR 22. În 1948 fabrica devine Uzina Tractorul Braşov şi, cu începere din 1960, apar pe piaţă primele modele de concepţie integral românească, alături de cele cu motor Fiat. După 1990, Tractorul a intrat într-un lent proces de privatizare, care aproape că i-a secătuit resursele. Nu de puţine ori, angajaţii uzinei au ieşit în stradă pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de tergiversările guvernanţilor. În anul 2004 societatea a fost la un pas de privatizare, cumpărătorul fiind fabrica de tractoare din Italia Landini dar din cauza neînţelegerilor cu autorităţile locale şi din cauza alegerilor de atunci privatizarea nu a mai avut loc. Cu toate acestea, uzina şi-a continuat producţia, din 2004 trecând la fabricarea tractoarelor din gama „4”. În 2007 uzina a fost închisă, intrând în lichidare. Pe data de 5 iulie 2007, în cadrul unei licitaţii, platforma Tractorul U.T.B. a fost cumpărată de către societatea imobiliară S.C. Flavus Invest S.R.L. din Bucureşti.

Industria - 15

Plic ocazional "Prima expoziţie filatelică - Bocşa", 1-8 mai 1966, cu ştampilă ocazională, francat cu Mi# 2139 (LP - 558 - Construcáii ale socialismului în R.P.R.)

Din 1965, a devenit o regulă: nicio duminică din sezon fără vânătoare. În 25 de ani, a omorât peste 7.000 de animale. În 1966, după ce a terminat ASE-ul la fără frecvenţă, şi-a prezentat lucrarea de diplomă: "Probleme alese ale dezvoltării României în secolul al XIX-lea". Autorul adevărat nu e cunoscut. Din 1968, cuvântările sale au început să fie tipărite. S-a ajuns la Ceauşescu în 33 de volume. În ultimii 10 ani din viaţă, a suferit de diabet.

Industria - 14

Carte suvenir realizat cu marca din seria "Colaborarea Cultural-Economică Intereuropeană" (1987) - Mi# 4325 pe suportul Carte Poştală Ilustrată editat de "OSETCM", tipărit de I.P. Sibiu (cod 417/86), foto - D. F. Dumitru reprezentând Hotelul Intercontinental din Bucureşti şi ştampilat cu ştampilă ocazională "SALONUL FILATELIC BUCUR EDITIA a IV-a/bucureşti 26 octombrie 1987/CONSTRUCŢII PENTRU UMANITATE"

Hotelul Intercontinental este un hotel de 5 stele din Bucureşti, amplasat în Piaţa Universităţii. Hotelul InterContinental este primul hotel de 5 stele construit în România. Clădirea a fost construită între anii 1968-1970, după planurile arhitecţilor Dinu Hariton, Gheorghe Nădrag, I. Moscu. A fost cea mai înaltă clădire din Bucureşti până în 2004. Clădirea are 90 de metri înălţime şi 22 de etaje.

Industria - 13

Carte Maximum realizat cu marca din seria "Arhitectură românească contemporană" (1979) - Mi# 3603 pe suportul Carte Poştală Ilustrată editat de "Editura Meridiane", tipărit de I.P. Sibiu (cod 11212), foto - Mariana şi Al. Mendrea reprezentând Palatul politico-administrativ din Baia Mare şi ştampilat cu ştampilă poştală de zi "4800 BAIA MARE 2/07.11.79.19"

Baia Mare (în maghiară Nagybánya, în germană Frauenbach) este reşedinţa judeţului Maramureş şi un important centru urban din nord-vestul României, situat la poalele Carpaţilor Orientali.Cele mai vechi aşezări în zonă datează din perioada paleoliticului superior. S-au descoperit şi semne ale şederii tracilor în epoca bronzului, iar ulterior regiunea a fost inclusă de Burebista în statul dac creat de acesta.Localitatea este atestată documentar pentru prima oară în 1329, ca şi Râul Doamnelor, (Rivulus Dominarum) într-un act al cancelariei regelui Carol Robert. Un alt document important pentru istoria oraşului este cel emis la 20 septembrie 1347 de cancelaria regelui Ludovic I cel Mare de Anjou, prin care se specificau privilegiile localităţii. Totodată, documentul descrie pe larg modul de organizarea administrativă, modul în care se alegeau organele de conducere şi ce competenţe aveau, fiind o foarte importantă sursă pentru istoria localităţii.Ca şi recompensă pentru lupta dusă de Iancu de Hunedoara împotriva turcilor, regiunea Baia Mare trece, în 1446, în proprietatea lui. El va dispune ridicarea catedralei Sfântul Ştefan, cu Turnul Ştefan anexat.În 1469 Matei Corvin dă localităţii dreptul de a se înconjura cu ziduri de apărare, astfel fiind construita cetatea medievala a Baii Mari. Cu toate acestea în 1490 Baia Mare este ocupată de trupele poloneze ale prinţului Ioan Albert. Din 1526, Baia Mare trece prin mai multe schimbări ale proprietarilor, începând cu principele Ioan Zápolya. Tot în această perioadă, în 1547 ia naştere "Schola Rivulina", sub îndrumarea Bisericii Reformate, şcoală care a pregătit viitoare feţe bisericeşti şi funcţionari administrativi.Oraşul cunoaşte o scurtă eliberare de sub austrieci în 1703, când Pintea Viteazul participă cu trupele sale, alături de Francisc Rákóczi al II-lea, la eliberarea oraşului.

Industria - 12

Carte Maximum realizat cu mărci din seria "Automobile româneşti" (1983) - Mi# 3954 şi 3955 pe suportul Carte Poştală Ilustrată realizat de "Auto DACIA - Piteşti, Colibaşi" reprezentând autoturismul OLTCIT respectiv DACIA 1310 MLS şi ştampilat cu ştampilă poştală ocazională "EXPOFIL «DACIA ´87» EDIŢIA III-A/31. OCT. 1987 · 0300 PITEŞTI"

Oltcit Craiova a apărut în urma unui parteneriat între autorităţile comuniste şi producătorul francez de automobile Citroën. Astfel, un an mai târziu (1977) la Craiova începe construcţia unei fabrici moderne pentru construcţia unui automobil de dimensiuni mici.

În fabrică s-au produs trei versiuni:

* Club - echipat cu un motor de 1129 cm cubi şi o cutie în 4 trepte

* Special - echipat cu motorul de Visa şi LMA, de 652 cm³

* Axel 12 TRS - dotat iniţal cu un motor de 1200 cm³, dar a fost înlocuit cu un motor de 1299 cm³ şi o cutie de viteze în 5 trepte; a fost un automobil destinat exportului în Franţa, Olanda, Belgia, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Iugoslavia, Argentina, Uruguay, Paraguay, Ecuador, Venezuela, Costa Rica, Columbia, Siria, Iordania, Egipt, Turcia, Bulgaria

După 1989, producţia continuă sub numele de Oltcit până în 1994, când numele este schimbat în Oltena (totodată este modificată şi sigla); producţia acestor versiuni a continuat până la semnarea contractului cu compania Daewoo, când are loc o altă preschimbare a numelui din Oltena în Rodae.

----------------------------------------------------------------------------------------------------

Dacia este cel mai mare producător român de automobile, care din Septembrie 1999 aparţine grupului Renault. Obiectul de activitate al societăţii îl constituie producerea şi comercializarea de automobile, piese de schimb, maşini unelte şi instalaţii pentru industria de automobile.

* 1966 - În urma parteneriatului dintre statul român şi Renault, este deschisă Uzina Dacia

* 1968 - 20 august de pe linia de montaj iese primul automobil marca Dacia (Dacia 1100)

* 1969 - intră în productie modelul Dacia 1300, un model sul licenţă R12

* 1970 – 1980, Dacia dezvoltă o întreagă gamă de modele bazată pe modelul Dacia 1300

* În anii 1980 - este lansat modelul Lăstun, însă acesta nu se bucură de succes şi este retras în 1991

* 1995 - Este lansată Dacia Nova, un model de concepţie 100% românească

* 1999 - Dacia este cumpărată de Renault, şi anunţă ca se va lansa un model de 5.000€

* 2000 - Este lansat modelul SupeRNova, o evoluţie a modelului Nova, dotat cu un motor de 1,4l de provenienţă Renault

* 2003 - Este lansat modelul Solenza, o restilizare a modelului SupeRNova (acesta din urmă fiind scos din fabricaţie)

* 2004 - Se încetează producţia modelelor Berlină şi Break din seria Dacia 1300

* 2004 - Este lansat modelul Logan, care este vândut în număr record

* 2006 - În primăvara anului este prezentat primul concept al mărcii Dacia, acesta se numea Dacia Steppe, iar în octombrie este lansat modelul Dacia Logan MCV (Break)

* 2006 - 8 decembrie, este fabricat ultimul model Dacia Pick-Up şi lasă locul pentru modelul derivat din modelul Logan

* 2007 - 23 ianuarie este lansată Dacia Logan Furgonetă, model ce a înlocuit modelul Dacia Pick-Up

* 2007 - 5 octombrie este prezentat modelul Logan Pick-Up

* 2008 - 4 martie este prezentată Dacia Sandero

* 2008 - 1 iulie apare Dacia Logan facelift

* 2008 - 1 octombrie apar versiunile diesel a Daciei Logan facelift

* 2008 - 3 octombrie apare Dacia Logan MCV facelift

Industria - 11

Set plicuri prima zi a emisunii "Canalul Dunăre-Marea Neagră - Mi# 4144-47 (LP - 1127)

În 1984 a fost inaugurat Canalul Dunăre-Marea Neagră, după o muncă de nouă ani. Canalul (de 64 km, scurtează drumul către Marea Neagră cu 400 km) avea taxe prea mari ca să poată fi atrăgător pentru navigatori (1 $ SUA pentru fiecare tonă de încărcătură) şi pare tot un act de independenţă, dar faţă de URSS, cu care România împărţea Delta Dunării. În 1985, au început lucrările la Casa Poporului, care urma să devină sediul partidului şi al guvernului.

Industria - 10

Plic ocazional "Expoziţia Filatelică Omagială - 15 ani de activitate al Trustului de Construcţii Pentru Îmbunătăţiri Funciare Bucureşti, 5 ani de activitate cerc filatelic" (14-20 decembrie 1980) cu ştampilă poştală ocazională, francată cu Mi# 3531

Colectivizarea a disponibilizat forţa de muncă de la sate, în timp ce industrializarea accelerată a creat cerere de locuri de muncă la oraş. Statul a demarat un amplu program de construcţii de locuinţe pentru ţăranii plecaţi la oraş în speranţa unui trai mai bun. Pentru ei, saltul de la o cămăruţă cu masă şi laviţe - unde dormeau părinţi, copii şi bunici -, la apartament cu dormitor, sufragerie, bucătărie şi baie a fost real şi poate fi considerat una dintre realizările lui Ceauşescu.

Industria - 9

Plicuri ocazionale "Expoziţia filatelică TRIUNGHIUL DE OŢEL" (Reşiţa 16-23.09.1979) cu ştampilă ocazională şi francate cu Mi# 3516 respectiv 3214

Economia nu era rentabilă. Întreprinderile de stat, multe supradimensionate, produceau sărăcie, suferind de bolile economiei planificate, în variantele lor acute, româneşti: dezorganizare, nepotism, corupţie, neglijenţă, furt. Rata medie de creştere a PIB-ului în România a scăzut de la 11,3% (între 1971-1975) la 9,6% (1976-1980) şi la 1,8% (1981-1982). Industrializarea galopantă a dus la creşterea cu peste 10%, într-un deceniu, a populaţiei urbane: aproape jumătate din populaţia de 20 de milioane a României din 1977 trăia la oraş.

Industria - 8

Plic prima zi a emisiunii "Industrie românească" - Mi# 4308 şi 4310

Grandomania programelor economice, marşul achitării datoriilor, ignorarea nevoilor de consum ale populaţiei l-au împins pe Ceauşescu spre catastrofă. Politica generoasă din anii 1960-'70 a fost înlocuită cu una de strictă austeritate în anii '80. Statul la coadă pentru a cumpăra demâncare a devenit o instituţie. Clădirile dispuneau de termoficare, dar nu mai era folosită; asistenţa medicală era gratuită, dar lipseau medicamentele şi tehnica, iar medicii luau şpăgi.

Industria - 7

Întreg poştal (Cod 0070/81 Cd. 15005) "60 de ani de la crearea Partidului Comunist Român 1921-1981" ilustrat cu imagine reprezentând "Sistemul hidroenergetic şi de navigaţie «Porţile de Fier» cu flamă publicitară "60 de ani/emblema PCR/expoziţie filatelică omagială/05·5·1981/Timişoara"

Consumul de energie pentru populaţie a fost redus cu 20% în 1979, 20% în 1982, 50% în 1983 şi alţi 50% în 1985, de fiecare dată măsurat în funcţie de cifrele deja reduse în anii precedenţi. În 1981 s-a reintrodus raţionalizarea alimentelor. Existau cartele pentru ulei, lapte, unt şi zahăr. Cozi interminabile. Carnea care apărea erau resturi refuzate la export. Între 1985-1988, exporturile de alimente s-au dublat. Ca să mascheze criza de alimente, Iulian Mincu, medical personal al lui Ceauşescu, a inventat un program de alimentaţie raţională, motivând că nu e sănătos ca un adult să consume mai mult de 3.000 de calorii pe zi.

Industria - 6

Plic prima zi a emisiunii "Expoziţia Realizărilor Economiei Naţionale" - Mi# 2786-88

Între 1971-1982, datoria externă a crescut de la 1,2 miliarde $ la aproape 13 miliarde $. (În noul regim democrat, România s-a împrumutat în ultimii 17 ani, ajungându-se în prezent la o datorie externă de circa 50 de miliarde de euro). Criza petrolului din 1979-'81 a fost un cutremur pentru această economie clădită pe nisip. În 1982, veniturile comerţului exterior al României au scăzut cu 17% faţă de anul precedent. Ceauşescu s-a văzut pus în situaţia de a nu-şi putea plăti creditorii occidentali.

Industria - 5

Plic ocazional Expoziţia filatelică "30 de ani de activitate - Trustul Construcţii Montaj - Timişoara" realizat de A.F.R. Timiş, Cercul Filatelic Municipal - Grupa Constructorul, cu ştampilă ocazională "EXPOZIŢIA FILATELICĂ/30 ANI/T.C.M.T./TIMIŞOARA/24·10·1980", francat cu Mi# 3461

Regimul Nicolae Ceauşescu a înfăptuit o politica economică menită să industrializeze România într-un timp scurt, fără nici o preocupare pentru nevoile reale ale ţării sau sacrificiile umane. Aşa numita rată a acumulării (procentul din venitul naţional reinvestit în economie) era menţinută constant la un nivel ridicat, de aproape 30%, pentru a pastra un ritm înalt de creştere economică. Priorităţile şi obiectivele economice erau stabilite arbitrar, având la bază mai degrabă înclinaţiile şi preferinţele personale ale conducătorului şi ale soţiei sale.

Industria - 4

Plic ocazional "Expoziţia filatelică «Omagiu muncii» - Dorohoi 30.4-11.5.1980", francat cu Mi# 3395

În 1987, o grevă a muncitorilor din Braşov este înăbuşită violent de către regimul Ceauşescu. Organizatorii sunt supuşi unor presiuni psihologice imense din partea organului represiv - Securitatea - controlat de Partidul unic şi de către dictator. Sunt dispersaţi pe teritoriul ţării şi li se stabileşte domiciliu forţat în diferite oraşe, unde sunt supravegheaţi cu atenţie, mai ales la locul de muncă. Tăcerea mediatică este deplină, presa, radioul şi televiziunea fiind controlate 100%. Se răspândesc zvonuri sumbre despre iradierea greviştilor de la Braşov, cu scopul lichidării lor fizice.

Industria - 3

Plic ocazional "Centenarul centraleui termoelectrice din Timişoara", realizat de A.F.R. Timiş - Cercul Filatelic municipal Timişoara (12 noiembrie 1984) cu ştampilă ocazională "CENTENARUL CENTRALEI TERMOELECTRICE/1884 1984/TIMIŢOARA/12 nov. 1984", francat pe faţă cu Mi# 3696 şi 3461 pe verso cu Mi# 2944 şi 3918, etichetă "recomandat" Timişoara 2 (corectat cu mâna "8")/30 şi ştampilă de zi "1900 TIMIŞOARA 8/OF./13.11.84.16/D" (cerc dublu). Circulat efectiv - destinatar: Tov. Silvia Manliu/Rev. FILATELIA, str. Boteanu 6, 70119 - Bucureşti, C.P. 1-870 of. 1; expeditor: Dan Ţăran, str. Salciei nr. 1, sc. B, ap. 17, R. 1900 Timişoara, R.S. România.

Ceauşescu introduce un plan de dezvoltare economică în care, mai ales industriei i se imprima un ritm absurd. De exemplu, industria metalurgică, în special cea siderurgică într-o ţară în care resursele de minereu de fier şi cărbune nu sunt deosebite, în condiţiile în care cererea pe piaţa mondială nu mai era aşa de mare datorită unei adevărate revoluţii tehnologice. La toate acestea se adaugă criza energetică mondială care îşi făcuse simţită apariţia. După modelul altor dictatori comunişti, ca Mao Zedong sau Kim Ir Sen, în Capitală încep adevărate lucrări faraonice, prin care se risipesc enorme fonduri financiare. Aceste construcţii, numite ulterior megalomanice, culminează cu Casa Poporului, devenită acum Palatul Parlamentului.

Industria - 2

Plic prima zi a emisunii "Planul de stat 1950" - Mi# 205-07 (LP - 263)

Planurile cincinale (în limba rusă пятилетка) au fost o serie de acţiuni ce planificare economică centralizată la nivel naţional concepute pentru a duce la dezvoltarea rapidă a economiei Uniunii Sovietice. Planurile au fost create de Gosplan pe bazele liniilor directoare generale stabilite de partidul comunist pentru dezvoltarea economică. Îndeplinirea planului cincinal devenise cuvântul de ordine a birocraţiei sovietice.

Industria - 1

Plic ocazional A.F.R. Filiala Bucureşti cu ştampilă poştală ocazională "UN AN DE LA/INAUGURAREA/METROULUI/ BUCUREŞTI/19-10-1980/70707", francat cu Mi# 3681

(LP - 1002 - Stemele municipiilor)

Ideea construirii unui mijloc de transport subteran pe cale ferată în capitala României a fost concretizată în anul 1907 de prof. ing. Dimitrie Leonida (1883 - 1965), atunci student la Şcoala Regală Tehnică Charlottenburg din Berlin. Lucrările de excavaţie a primului tunel au debutat, cu 68 de ani mai târziu, la 3 februarie 1975. În luna noiembrie 1979 a fost pus în funcţiune primul tronson de metrou între Uzinele Semănătoarea şi Timpuri Noi, pe o lungime de 8,63 km, având şase staţii: Semănătoarea; Grozăveşti; Eroilor; Izvor; Unirii 1 şi Timpuri Noi.